marți, 13 ianuarie 2026

Cum treci pe un blog Blogger de la .blogspot.com la domeniu .ro (ghid tehnic, fără bătăi de cap)

De ce ai face asta, dacă ești în zona tech?

Dacă scrii despre tehnologie, software, tutoriale, hardware sau programare, un domeniu de tip nume.blogspot.com nu inspiră prea multă încredere.

Schimbarea domeniului unui blog Blogger din .blogspot.com în domeniu personalizat .ro folosind setări DNS și CNAME

 Chiar dacă Blogger este o platformă stabilă, gratuită și bine integrată cu Google, percepția contează. Un domeniu .ro propriu:

  • arată mai profesionist

  • este mai ușor de branduit

  • este mai „share-able” pe social media

  • ajută indirect la SEO (mai ales la CTR)

Vestea bună: schimbarea domeniului în Blogger este mai simplă decât pare, dacă știi exact ce ai de făcut.

 Ce ai nevoie înainte să începi

  • un domeniu .ro cumpărat (ROTLD, Hostinger, Clausweb etc.)

  • acces la DNS / Zone Editor

  • acces la contul Blogger

Nu ai nevoie de server, hosting sau cPanel.


Pasul 1: Setarea domeniului în Blogger

  1. Intră în Blogger

  2. Selectează blogul

  3. Setări → De bază

  4. Secțiunea Publicare

  5. Click pe + Domeniu personalizat

Introdu domeniul cu www:

www.exemplu.ro

⚠️ Detaliu important (și des ignorat):
Blogger nu acceptă domenii fără www. Redirecționarea se face ulterior.


Pasul 2: CNAME-urile generate de Google

După ce apeși „Salvează”, Blogger îți va afișa un mesaj de eroare. Este normal.

În acel mesaj vei vedea două înregistrări CNAME:

  • una standard (www → ghs.google.com)

  • una unică, generată special pentru blogul tău

Exemplu:

  • wwwghs.google.com

  • abcd1234gv-xyz.googlehosted.com

Lasă această pagină deschisă.


Pasul 3: Configurarea DNS (partea „tehnică”)

Intră în panoul DNS al furnizorului domeniului tău și adaugă următoarele:

CNAME (obligatorii)

TipNumeValoare
CNAMEwwwghs.google.com
CNAMEabcd1234gv-xyz.googlehosted.com

(înlocuiește valorile cu cele afișate de Blogger)


A Records (pentru redirect fără www)

Acestea sunt necesare pentru ca exemplu.ro să ducă automat către www.exemplu.ro:

216.239.32.21 216.239.34.21 216.239.36.21 216.239.38.21
  • Tip: A

  • Nume: @


Pasul 4: Așteaptă propagarea DNS

Aici nu ai ce „repara” sau grăbi.

⏱️ În practică:

  • uneori funcționează în 15–30 minute

  • alteori durează câteva ore

  • rar, până la 24–48h

După ce DNS-ul este propagat:

  • revino în Blogger

  • apasă din nou Salvează

Dacă nu mai apare eroare, domeniul este activ.


Pasul 5: Redirecționări și HTTPS

Redirecționare domeniu

În Setări → De bază:

  • activează Redirecționează domeniul

Astfel:

  • linkurile vechi .blogspot.com funcționează în continuare

  • nu pierzi trafic sau indexare


HTTPS (obligatoriu în 2026)

În Setări → HTTPS:

  • HTTPS disponibil → Da

  • Redirecționare HTTPS → Da

Pentru un blog tech, HTTPS nu este opțional — afectează SEO, securitatea și încrederea.


Ce se întâmplă cu articolele și SEO?

Pe scurt: nu pierzi nimic, dacă setarea este corectă.

  • articolele rămân aceleași

  • URL-urile vechi sunt redirecționate

  • Google reindexează automat domeniul nou

Recomandare:

  • verifică blogul în Google Search Console

  • adaugă domeniul nou ca proprietate


Greșeli frecvente (din experiență)

  • folosirea domeniului fără www

  • lipsa celui de-al doilea CNAME

  • ștergerea A record-urilor

  • dezactivarea HTTPS

  • testarea prea rapidă (DNS încă nepropagat)


Concluzie

Dacă folosești Blogger pentru un blog tech, domeniul personalizat este un upgrade logic, nu un moft.

Cu câteva setări DNS și puțină răbdare, poți avea:

  • un blog cu aspect profesional

  • URL-uri curate

  • integrare completă cu Google

Fără hosting. Fără costuri ascunse. Fără migrare complicată.

Sfaturi Post-Configurare:

  • Actualizează Google Search Console: Adaugă noua proprietate .ro pentru a monitoriza indexarea.

  • Verifică linkurile interne: Dacă ai linkuri puse manual în articole către alte postări proprii, ar fi bine să le verifici în timp. 

Read More »

joi, 8 ianuarie 2026

De ce trebuie să ștergi temele nefolosite în WordPress ca să îți protejezi blogul și să îmbunătățești viteza – Ghid complet

 Ce sunt temele nefolosite în WordPress și de ce contează

Monitor cu interfață WordPress și carduri de teme șterse, simbolizând ștergerea temelor nefolosite pentru a proteja blogul și a îmbunătăți viteza

 

În WordPress, temele nefolosite sunt toate acele teme instalate în panoul „Apariță → Teme” care nu sunt active pe blogul tău. Chiar dacă apar ca „Inactivate”, fișierele lor rămân în continuare pe server, în directorul wp-content/themes/.

  • De multe ori, aceste teme rămân după ce ai testat un alt design sau ai schimbat tema principală.

  • Cu timpul, se adună mai multe versiuni vechi, demo, teme gratuite sau premium pe care nu le mai folosești deloc.

Ghidul de față îți arată clar de ce temele nefolosite în WordPress nu ar trebui lăsate acolo „doar în caz că”, dacă vrei un blog sigur și rapid.


 De ce temele nefolosite sunt un risc de securitate

Fiecare temă instalată în WordPress înseamnă cod suplimentar pe server, chiar dacă nu este folosit efectiv pe site. Dacă acea temă are vulnerabilități și nu mai este actualizată, poate deveni o poartă de intrare pentru atacuri.

  • Hackerii scanează site‑urile WordPress pentru fișiere cunoscute ca vulnerabile, inclusiv în directoarele temelor inactive.

  • Temele vechi, descărcate de pe site‑uri obscure sau abandonate de dezvoltatori, pot conține cod nesigur sau pot rămâne nepatch‑uite ani de zile.

Ștergerea temelor nefolosite în WordPress este una dintre recomandările standard de „hardening WordPress”, alături de update‑uri regulate și ștergerea pluginurilor inactive.


Cum îți afectează temele nefolosite viteza și resursele blogului

Chiar dacă o temă nefolosită nu încarcă direct front‑end‑ul, ea influențează performanța generală a blogului și modul în care serverul gestionează fișierele. Cu cât ai mai multe teme instalate, cu atât mai mari sunt folderele site‑ului și volumele de date procesate la operațiuni tehnice.

  • Backup‑urile sunt mai mari și mai lente, deoarece trebuie arhivate și restaurate toate fișierele, inclusiv temele pe care nu le folosești.

  • Scanările de securitate și uneltele de optimizare trebuie să verifice fiecare fișier al fiecărei teme, ceea ce înseamnă timp și resurse suplimentare consumate.

Pe hosting shared, aceste costuri de resurse se pot traduce în timpi de răspuns mai mari și, în final, într‑un site perceput ca mai lent de către utilizatori și motoarele de căutare.


Ce teme ar trebui să păstrezi și ce poți șterge

Un WordPress bine întreținut nu are nevoie de o colecție mare de teme instalate, ci doar de câteva esențiale. Claritatea în ceea ce păstrezi și ceea ce elimini te ajută să faci mentenanță mai ușor și să eviți greșelile.

  • Păstrează întotdeauna:

    • Tema activă, cea care este folosită la afișarea blogului tău.

    • Un singur theme default WordPress (de exemplu, Twenty Twenty‑Four) ca temă de rezervă pentru debugging sau urgențe.

  • Poți șterge liniștit:

    • Temele de test, demo, sau cele instalate doar pentru „preview” și pe care nu le-ai folosit în producție.

    • Temele vechi ale blogului, dacă nu există motiv să le ții în site (de exemplu, ai oricum un backup extern dacă vrei să revii vreodată).

Regula simplă: dacă nu planifici să activezi tema în viitor apropiat și nu ai nevoie de ea pentru dezvoltare, este mai sigur și mai eficient să o ștergi.


Ghid pas cu pas: cum ștergi temele nefolosite în WordPress din Dashboard

Cea mai simplă și sigură metodă de a șterge temele nefolosite în WordPress este direct din panoul de administrare, fără FTP. Urmează pașii de mai jos:

  1. Fă un backup de siguranță

    • Înainte de orice intervenție majoră, creează un backup complet al site‑ului (fișiere + baza de date), folosind un plugin sau tool‑ul de backup din hosting.

  2. Mergi la lista de teme

    • Conectează‑te în panoul WordPress.

    • Accesează „Apariță → Teme” (Appearance → Themes).

  3. Identifică tema activă

    • Tema activă este semnalizată clar, de obicei cu eticheta „Activă” sau „Active”.

    • Nu încerca să o ștergi; aceasta trebuie păstrată.

  4. Deschide o temă nefolosită

    • Dă click pe thumbnail‑ul unei teme inactive (nefolosite).

    • Se va deschide o fereastră cu detalii despre temă.

  5. Apasă pe „Șterge” (Delete)

    • În fereastra cu detalii, în colțul din dreapta jos, găsești butonul „Șterge”.

    • Apasă „Șterge” și confirmă când WordPress îți cere confirmarea.

  6. Repetă pentru toate temele nefolosite

    • Reia pașii 4–5 pentru toate temele inactive pe care nu le mai folosești.

Acest flux este metoda recomandată în ghidurile „how to delete themes in WordPress” pentru utilizatorii de nivel începător și mediu.


Ghid pas cu pas: cum ștergi temele nefolosite prin FTP sau File Manager

Dacă ai multe teme nefolosite în WordPress sau ai nevoie de control direct asupra fișierelor, poți folosi FTP sau File Manager din cPanel.

  1. Conectează‑te la server

    • Deschide clientul FTP (ex.: FileZilla) sau File Manager din cPanel/hosting.

  2. Mergi în directorul temelor

    • Navighează la public_html (sau rădăcina instalării WordPress).

    • Intră în wp-content/themes/.

  3. Identifică folderul temei active

    • Verifică în Dashboard, la „Apariță → Teme”, care este numele temei active.

    • Găsește în FTP/manager folderul cu același nume și NU îl șterge.

  4. Șterge folderele temelor nefolosite

    • Selectează folderele temelor pe care nu le mai folosești.

    • Șterge aceste foldere (Delete) din wp-content/themes/.

  5. Verifică blogul după ștergere

    • Accesează site‑ul în browser și asigură‑te că totul funcționează corect.

Metoda FTP este mai rapidă când ai foarte multe teme instalate, dar necesită puțină atenție în plus ca să nu ștergi tema activă.


Ce faci după ce ai șters temele nefolosite – pași de mentenanță

Curățarea temelor nefolosite în WordPress este doar o parte din procesul de mentenanță pentru un blog rapid și sigur. După ce ai terminat de șters, merită să faci câțiva pași suplimentari:

  • Scanare de securitate

    • Rulează o scanare cu un plugin de securitate pentru a verifica dacă nu există fișiere suspecte sau modificări neautorizate.

  • Optimizarea bazei de date

    • Folosește un plugin de optimizare pentru a curăța tabelele nefolosite și a reduce dimensiunea bazei de date.

  • Verificarea vitezei

    • Testează viteza blogului în PageSpeed Insights sau GTmetrix pentru a vedea dacă timpii de încărcare s‑au îmbunătățit.

Aceste acțiuni completează beneficiile pe care le obții atunci când ștergi temele nefolosite în WordPress.


Următorul pas pentru un WordPress mai sigur și mai rapid

Dacă ai înțeles de ce trebuie să ștergi temele nefolosite în WordPress ca să îți protejezi blogul și să îmbunătățești viteza, următorul pas logic este să continui „curățenia” și în zona de pluginuri și securitate.

  • Intră chiar acum în „Apariță → Teme” și șterge toate temele pe care nu le mai folosești, păstrând doar tema activă și o temă default WordPress de rezervă

Read More »
Back to Top